Manastirea Agapia
din comuna cu acelasi nume face parte din lantul de manastiri din
nordul Moldovei atat de celebru in Romania si peste granite. Locasul
de cult se afla in apropierea altor manastiri la fel de cunoscute cum
ar fi : Varatec, Neamt, Secu, Sihastria si Schitul Sihla. Situata
intr-un cadru natural mirific, satul Agapia pare rupt de timp.
Casutele maicutelor suite pe coline si drumurile inguste pe care poti
ajunge acolo amintesc de vremuri de mult uitate cand trebuia sa fie
loc doar cat sa treaca doi oameni sau o caruta trasa de cai.
Hramul manastirii
este "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” si se sarbatoreste
in fiecare an pe 8 Noiembrie. Biserica manastirii a fost construita
din piatra si caramida aceasta fiind sfintita pe 12 septembrie 1647.
Pictura actuala a fost realizata dupa 1858 de catre Nicolae
Grigorescu la varsta de doar 18 ani.
Vlahuta, care are
casa memoriala in spatele manastirii, spunea despre pictura bisericii
:
“Sfintii lui
Grigorescu sunt vii, omeneste vii si destul de sfinti prin expresia
de bunatate, de indurare si de evlavie, pe care pictorul a stiut sa
le-o dea fara sa-i desfigureze, fara sa-i bizantizeze prea mult,
intelegand distinctiv ca un sentiment ceresc nu poate decat
infrumuseta o figura omeneasca”.
Satul maicutelor
de la Agapia este unic in Europa fiind singurul sat locuit in
intregime de maicute. Casele frumos ingrijite, florile din geam,
linistea toate tradeaza parca prezenta Divina. Este un sat care te
duce instantaneu cu gandul la povestile lui Creanga si la doinele lui
Eminescu. Uitat de timp satul isi continua existenta si inchina
fiecare fir de iarba, fiecare floare, fiecare casa si fiecare suflet
ce traieste acolo lui Dumnezeu. Nici un caine. Nici o pisica. Nici nu
iti vine sa calci prea apasat pe zapada dintre case sa nu perturbi
linistea. Doar noi, intrusii mai aducem ceva din lumea noua acolo.
Traind in rugaciune si liniste maicutele slujesc si traiesc pentru
ceva mai presus de tot ce le poate oferi lumea din jur : slujesc lui
Dumnezeu. Si poate tocmai din aces motiv Dumnezeu le-a dat in schimb
peisajul din jur.
Din anumite
puncte de vedere sunt mai bogate decat noi toti. Singura speranta
este ca acest loc mirific sa ramana peste ani neschimbat iar
pensiunile care au aparut in numar tot mai mare sa mentina o oarecare
distanta si sa incerce sa nu perturbe linistea satului.
2 Decembrie .
